Căminul cultural este mândria oamenilor din Șamșud. A fost construit pe timpul învățătorului cantor, Éltető János, de membrii corului bărbătesc.
Din cauza televizorului s-a neglijat cultivarea tradițiilor și a obiceiurilor străvechi. Au dispărut , ca activitate, toarcerea și țesutul, s-a desființat corul bărbătesc și nu se mai organizează baluri tradiționale, cu excepția de balul strugurilor care are un ritual aparte. Încet dispar și se trec în uitare gustarea vinului în beciul prietenilor, serile când se adunau prietenii și discutau despre problemele actuale și cântau împreună frumoasele cântece populare.
Tocmai din această cauză, la încurajarea unor oameni mai învârstă, niște tineri au început să învețe dansuri populare. Astfel s-au căutat în fundul dulapurilor porturi populare care deja erau date uittării. Băieții au pantaloni negri, cămașă albă țesut de casă, șorț, vestă, pălărie și cizme din piele. Fetele au două fuste largi, șorț negru sau albastru, vestă decorată cu catifea, batistă brodată. În 2009 s-a înființat grupul pentru păstrarea tradițiilor ,,Csigeresek”.
Dintre ramurile artei populare la noi a avut mare tradiție toarcerea și țesutul a cărui material de bază era cânepa cultivată în fiecare gospodărie și cioplirea în lemn. Astăzi nu se mai prelucrează cânepa, țesăturile se cumpără din comerț. Și cioplirea în lemn s-a redus drastic, nu se mai cioplesc obiecte de uz gospodăresc, doar în cimitir mai găsim câteva monumente de mormânt cioplite din lemn. Szilágyi Ferenc este cipolitorul nosrtru renumit care a fost apreciat cu premiul ,, Életfa,,.
Satul nostru este bogat din punct de vedere etnografic. Almási István, Birtalan József, Magyar Zoltán au adunat cântece populare dar au fost și au lucrat în sat și alți renumiți etnografi. Magyar Zoltán, cu ajutorul lui Szilágyi Ferenc, a scris cartea ,,Decameronul Sălăjean” în care este arătat repertoarul povestirilor umoristice despre polițiști, țigani, secui, etc.
