Prezentarea Comunei Șamșud

Scurtă prezentare a comunei Șamșud

Istorie și Obiective Turistice

Satul Șamșud cu suprafața de 29.23 km2  se află într-un loc pitoresc în județul Sălaj. Comuna este alcătuită din două sate: Șamșud (Szilágysámson), centrul comunei, și Valea Pomilor (Mocsolya). Centrul comunei, situat în partea nordică al județului Sălaj, la 28 km de municipiul Zalău, este așezată într-o vale înconjurată de două dealuri. Șamșud se poate accesa din direcția drumului european E81, de pe un drum de legătură la km. 20.

Oficial numele localității a fost înregistrată în anul 1349. Pe baza cărții “Monografia Sălajului” scrisă de Petri Mór, de-a lungul timpului localitatea avea diferite denumiri: în 1430 “Sampson”, în 1451 "Samson", în 1549 "Samsion", iar din 1570 numele actual "Sámson", după prenumele domnului Michael Samson. Localitățile vecine sunt: Chieșd, Valea Sălajului, Valea Pomilor, Coșeiu, Archid, și satul sătmărean Ser.

Satul se poate accesa din partea “Fiatalos”, dinspre partea “Dód”. La primărie și la biserica reformată putem ajunge pe strada "Ilbát". Cea mai lungă stradă leagă partea superioară, numită "Felszeg", centrul comunei numit strada "Nagy" și partea de jos, numită "Alszeg". Comuna are patru ulițe: străzile Kis, Română, Kandia și Kisperjés.

Pârâul Nagy patak se varsă în pârâul Mázsa. Pârâul Szakadás se varsă paralel cu strada Ilbát. Barajul creat la începutul anilor 1980 apără comuna de apele venite din partea Hegyes și Felsőmező. 

În 1715 satul avea doar 72 de locuitori. În anul 1720 erau deja 171, în anul 1847 locuiau 1039, în anul 1869 erau 1226, în 1880 trăiau 1104, iar în 1890 erau 1150 de persoane în sat. După statistica ultimului recensământ în comună locuiesc 1200 de persoane, de etnie maghiară, română și rromi. După religie majoritatea locatarilor sunt reformați, dar în comună se înalță și o biserică ortodoxă, și două case de rugăciuni, una aparținănd baptiștilor, iar cealaltă penticostalilor. 

Locatarii au preluat credința reformată în timpul principelui Bethlen Gábor. Data construcției bisericii este necunoscută, dar de la Petri Mór știm, că biserica deja exista în 1784. În acest an acoperișul era  din sindrilă. Turnul era construit în 1837 din piatră. Pe perețile erau pictate icoane, care ulterior au fost vopsite. Clădirea are trei clopoate, cea mai veche din anul 1652. Între obiectele de cult găsim cupe din zinc și argint, cane, coșuri de pâine din argint și o tavă mare, tot din argint. Biserica ortodoxă este monument istoric.

Biserica ortodoxă este monument istoric. Biserica ortodoxă a localității Șamșud se află într-o stare deplorabilă. A fost construită din piatră și cărămidă, în jurul anului 1850. Inițial a avut acoperiș de șindrilă, dar la mijlocul secolului XX a fost schimbat pe tablă. Micuța biserică nu a fost pictată niciodată. Pe peretele văruit au fost expuse icoane pictate. Situația lăcașului a ajuns în această stare în anul 2006, an în care au și fost pornite demersurile pentru restaurarea bisericii. Din păcate au eșuat toate încercările. Așadar în 2007 a fost coborât clopotul, iar icoanele au fost scoase și expuse în capela construită în vecinătatea bisericii. Au mai trecut 4 ani, iar clădirea a devenit periculoasă. Nava se îndepărtează de turn, pereții de structura bisericii. Nu este exclus că aceste poze vor fi ultimele mărturii ale unei biserici ortodoxe monument.

Numele satului Valea Pomilor este cunoscută din anul 1349. Marea parte a populației este de religie reformată, într-un număr mai mic sunt și baptiști și penticostali.

Biserica reformată din Valea Pomilor a luat naștere în urma extinderilor efectuate în perioada 1792-1794 la vechea biserica catolică (sub forma de semicerc). Turnul, cu o înălțime de 28m și lățimea de 4m, a fost construit în 1836, iar orologiul țn 1864. Dintre cele trei clopote de odinioară-turnate în anii 1771, 1780, 1875- unul a fost dat revoluționarilor pașoptiști, iar celelalte două au fost rechiziționate în timpul primului război mondial. În 1925 Toth Zsigmond a donat bisericii un clopot de 286 kg. În anii următori s-a cumpărat încă un clopot de 170 kg. Tavanul navei este casetat, iar deasupra amvonului construit în 1794 se află o coroană care datează din 1797. Orga a fost construită în 1861 la Oradea de Jónás István. Există un potir suflat cu aur, adus din Viena în anul 1590 și o cană din staniu (1758) precum și alte obiecte de cult, unele provenite de la vechea biserică catolică din sat.

Comuna este bogată și din punct de vedere etnografic, mulți cercetători și colecționari și-au manifestat aprecierea despre sat. Costumele tradiționale sunt purtate doar în zi de sărbătoare, dar războiul de țesut este prezent în multe case și este folosit mai ales iarna. Locul cânepii este preluat de bumbac în confecționarea țesăturilor de casă. Băieții au pantaloni negri, cămașă albă țesut de casă, șorț, vestă, pălărie și cizme din piele. Fetele au două fuste largi, șorț negru sau albastru, vestă decorată cu catifea, batistă brodată. În 2009 s-a înființat grupul pentru păstrarea tradițiilor, “Csígeresek”.

Comuna este o așezare bogată în termeni de folclor, obiceiuri populare și viața culturală. În Șamșud puteți opta pentru o plimbare pe Aleea Beciurilor, unde localnicii au amenajate beciuri în care găzduiesc butoaie cu vin de bună calitate, dar și începeri propice pentru înnoptat departe de agitația din oraș. Cele 106 ha de teren cultivate cu viță de vie spun totul despre priceperea localnicilor în prelucrarea strugurilor și producerea vinurilor. Comuna este renumită pentru producțiile sale de fructe și struguri.

Unități de cazare

În comună se află o Pensiune Agroturistică “Vânătorul”, cu trei camere, care așteaptă turiștii în fiecare anotimp cu mare drag.

Pensiunea se află în Șamșud, persoană de contact: Kis Juhasz Csaba - Tel.: 0768921456

Gastronomie

În comună funcționează șapte magazine și două baruri moderne.

Evenimente

Evenimentele organizate de Consiliul Local, Școala Gimnazială “Szikszai Lajos” Șamșud, Asociațiile locale și Culte religioase sunt afișate pe pagina Actualități.

Meșteșugari

Dintre ramurile artei populare la noi a avut mare tradiție toarcerea și țesutul a cărui material de bază era cânepa cultivată în fiecare gospodărie și cioplirea în lemn. Astăzi nu se mai prelucrează cânepa, țesăturile se cumpără din comerț.  Mai sunt în comună  femei mai vârstnici care se ocupă cu țesutul, ei în timpul iernii și nu numai se fac lucruri manuale foarte frumoase.  Și cioplirea în lemn s-a redus drastic, nu se mai cioplesc obiecte de uz gospodăresc, doar în cimitir mai găsim câteva monumente de mormânt cioplite din lemn.

 În comună funcționează două croitorie, una la Șamșud și una la Valea Pomilor, dar în aceste croitorii se produc haine moderne.

Producători locali

Ocupația principală a locuitorilor este cultivarea viței de vie. Teritoriul satului este de 2923 ha, din care 2231 ha sunt terenuri agricole, iar restul sunt împădurite sau necultivate. Marea majoritate a terenurilor agricole sunt terenuri arabile 876 ha, iar 736 ha fânețe, 106 ha vie, 171 ha livezi cu pomi fructiferi. În general se cultivă cereale și legume pentru consum propriu. Micii producători întâmpină dificultăți în  ceea ce privește comercializarea produselor agricole din cauza lipsei pieței. O importantă sursă de venit este comercializarea strugurilor și a vinului. Solul și așezarea favorabilă pentru această cultură, tradiția străveche și cultura vinului contribuie la renumele Șamșudului ca regiune vinicolă renumită. La concursurile de vin din Sălaj și Ardeal vinul de Șamșud ocupă un loc prețios. Aici se cultivă mai multe soiuri de struguri, diferite fructe, dar trebuie să amintim prunele din care se fierbe renumita pălincă de Sălaj. În ceea ce privește creșterea animalelor trebuie să amintim în primul rând creșterea vitelor, porcinelor, caprinelor și ovinelor. În Șamșud se află o fermă de vite cu tehnologie modernă. În Șamșud se află și o patiserie în care se produc prăjituri, cozonac și pogăcele tradiționale, dar și prăjituri și torturi moderne la comandă. Mai mulți gospodari se ocupă de apicultură , cu cultura legumelor în solari, floricultură și pomicultură.

Povești și legende

Printre curiozitățile comunei pot fi enumerate : Capul lui Mihók, Stâlpul lui Rákóczi și Cetatea Pogány.

Despre Capul lui Mihók bătrânii așa  povestesc că Mihók a fost un haiduc, care a atacat oamenii și a jefuit, care se duceau la târg la Hodod. Într-o zi oamenii au prins și l- au omorât, iar trupul a fost înmormântat la hotarele Hegyes. Acest teritoriu își poartă numele și până azi. Oamenii când trec pe aici, aruncă pe mormântul lui câte o crenguță uscată, ca să nu ispite spiritul lui.

Despre Cetatea Pogány legenda așa spune că în vremuri cândva pe punctul cel mai înalt al pădurii Hegyes din Șamșud, a fost o cetate pe care au construit tătarii. Cetatea a fost legat cu un tunel cu Biserica Reformată din Coșei, probabil tunelul a fost construit pentru evadare. Cetatea nu  mai există, dar tunelul a fost găsit de locuitori. Unii au încercat să intre în tunel ca să-și găsească ieșirea dar nu au reușit, fiind că lumina se stinse întotdeauna. Intrarea tunelului s-a prăbușit, dar printre copaci se mai vede locul unde se presupune că a fost intrarea.

În pădurea composesoratului “Reménység” din Șamșud se află un stejar care are mai mult de o sută de ani și păstrează amintirea lui Rákóczi Ferencz. Perimetrul copacului este de 6,80 m și este necesar șase copii pentru a îmbrățișa. În zilele de azi copacul nu mai există.  Legenda spune că Rákóczi Ferencz al II-lea după războiul din 1705  la Jibou, sub copacul acela s-a odihnit și a inversat potcoava calului pentru a mistifica pe cei care au urmărit. Bătrânii din sat așa se amintesc că pe o creangă a fost cioplit că “Aici a umblat Rákóczi Ferencz”.

Șamșud

Comuna Șamșud este situată la limita nordică a judeţului Sălaj, la o distanţă de 28 km de municipiul Zalău (reşedinţă de judeţ), la 28 km distanţă de Şimleu Silvaniei şi la 79 km distanţă de Carei.